Un studiu efectuat de cercetatorii de la Harvard a descoperit care sunt tipurile de joburi care au tendinta de a-i face pe oameni sa fie nefericiti.
Potrivit studiului, citat de CNBC, joburile care ii fac cei mai nefericiti pe angajati sunt cele care implica un grad redus de interactiune umana.
Unul dintre cele mai indelungate studii despre fericire, “Studiul despre Dezvoltarea Adultilor” a inceput in 1938 si a colectat date despre sanatate de la sute de participanti.
Cercetarea cu o durata de 85 de ani a analizat 724 de participanti, incepand de la varsta adolescentei. Pana la acest moment, dintre subiectii studiului au ramas in viata doar 60 de barbati, care au acum varste de peste 90 de ani. Din grup au facut parte subiecti din diverse contexte economice si sociale, de la locuitori ai celor mai sarace cartiere din Boston pana la studenti la Harvard, iar din grupul initial a facut parte chiar si presedintele american J.F. Kennedy.
De-a lungul anilor, cercetatorii au colectat tot felul de informatii despre sanatate si, la fiecare doi ani, au adresat subiectilor intrebari despre viata lor si bunastarea lor mentala si emotionala, intervievand chiar si membrii familiilor. In urma interviurilor, studiul a descoperit ca cei mai nefericiti angajati sunt cei care au joburi ce implica o interactiune umana limitata si care nu ofera oportunitati de a construi relatii semnificative cu colegii de serviciu.
Studiul a relevat ca secretul pentru a avea o viata mai fericita, mai sanatoasa si mai lunga nu consta in bani, succes profesional, sport sau o dieta sanatoasa; ceea ce ii mentine pe oameni fericiti de-a lungul vietii sunt relatiile pozitive. Iar aceasta concluzie se aplica si la vietile noastre. “Exista o nevoie sociala esentiala care trebuie sa fie atinsa in toate aspectele vietii noastre” a spus Robert Waldinger, medic si profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicina Harvard si directorul studiului, citat de CNBC. “In plus, daca esti mai conectat cu oamenii te vei simti mai satisfacut de jobul tau si vei face o treaba mai buna” a adaugat el. Waldinger a mai apreciat ca legaturile sociale creaza o stimulare mentala si emotionala, care imbunatateste in mod automat starea de spirit, in timp ce izolarea distruge starea pozitiva de spirit.
Waldinger a mai notat ca unele joburi nu pot fi corelate in mod clar cu lipsa de satisfactie si cu burnout-ul, insa unele caracteristici ale joburilor pot fi asociate cu aceste stari.
Unele dintre joburile care ii izoleaza cel mai mult pe oameni implica munca independenta, asa cum se intampla in cazul soferilor de tir sau in cazul celor care lucreaza ca paznici de noapte, sau in comertul online, unde stilul de lucru este atat de rapid si de agitat incat e posibil ca angajatii din acelasi depozit sa nu isi cunoasca nici macar numele, mai spune Waldinger.
In plus, din ce in ce mai multe joburi singuratice apar astazi pe piata, mai ales in industriile bazate pe tehnologie, precum impachetarea sau serviciile de food delivery, unde oamenii nu au deloc colegi.
Trebuie notat ca singuratatea nu este limitata doar la cei implicati in munca independenta, pentru ca studiul a constatat ca pana si persoanele cu joburi sociale si aglomerate se pot simti izolate daca nu au interactiuni pozitive si semnificative cu colegii de serviciu.
Waldinger indica aici joburile din departamentele de relatii cu clientii. “Stim ca oamenii din call center-uri sunt adesea extrem de stresati de joburile lor, in primul rand pentru ca isi petrec toata ziua vorbind la telefon cu persoane frustrate si nerabdatoare” spune el.
Deconectarea de cei din jur la serviciu reprezinta, in plus, si un motiv de ingrijorare pentru sanatate, iar studiile recente au aratat ca pe masura ce inaintam in varsta singuratatea poate creste riscul de deces la fel de mult ca fumatul, obezitatea si lipsa de activitate fizica.
Interactiunea sociala la serviciu
Cercetatorii au mai constatat ca micile oportunitati de interactiune sociala pot fi benefice pentru sanatatea oamenilor si pot contribui la atenuarea sentimentelor de singuratate si nemultumire.
De exemplu, poti avea o intalnire de cinci minute cu un coleg prietenos sau poti gasi persoane cu interese similare, cum ar fi un club de carte sau o competitie sportiva interna, cu care poti petrece timp dupa o zi stresanta de munca.
Maximizarea fericirii la locul de munca depinde si de asteptarile managerilor. „Daca esti motivat sa lucrezi in echipa, e mai usor sa construiesti relatii pozitive cu colegii de serviciu”, spune Waldinger. „Dar daca se asteapta de la tine sa fii tot timpul cu capul in jos si sa lucrezi singur sau sa concurezi cu ceilalti, lucrurile stau diferit in acest caz”.
Daca angajatii vorbesc sau rad impreuna la birou, unii manageri vor presupune ca „nu lucreaza si probabil ca productivitatea lor are de suferit”, scriu Waldinger si colegul sau, Marc Schulz, PhD, director asociat al Studiului Harvard pentru Dezvoltarea Adultilor, in cartea lor intitulata „Viata buna”.
Realitatea este, insa, ca lucrurile stau exact invers: un raport din 2022 de la Gallup arata ca persoanele care au un prieten bun la serviciu sunt mai productive si mai implicate in munca lor decat cele care nu au.
Atunci cand cautam un loc de munca, consideram ca salariul si asigurarea de sanatate sunt cele mai importante beneficii, insa Waldinger si Schulz sustin ca relatiile de munca sunt un alt „beneficiu de munca” caruia ar trebui sa-i acordam mai multa atentie.
„Relatiile pozitive la locul de munca inseamna un nivel mai scazut de stres, angajati mai sanatosi si mai putine zile in care venim suparati acasa”, concluzioneaza Waldinger si Schulz. „Ele ne fac, pur si simplu, mai fericiti.”
