Categorie: Uncategorized

E posibil oare ca alimentatia sa afecteze starea de spirit? Gandeste-te in felul urmator: organismele noastre sunt ca un experiment chimic in derulare, iar unul dintre rezultatele sale este starea de spirit. Iar alimentatia pe care o consumam este o variabila majora in acest experiment! Pentru a intelege modul in care alimentele pe care le consumam ne influenteaza starea de spirit, vom incerca sa intram in detalii in cele ce urmeaza.

Macronutrientii

Alimentatia perfecta pentru o stare de spirit ideala nu inseamna pur si simplu sa gasim cateva alimente care impulsioneaza starea de spirit, ci este mai degraba vorba despre gasirea unui echilibru. Si mai important, vorbim despre includerea in mod constant a variantelor integrale ale celor trei macronutrienti – carbohidrati, proteine si grasimi – in aproape orice gustare sau masa pe care o iei.

Oricare dintre acesti macronutrienti consumati in cantitate insuficienta iti va afecta sanatatea intestinului, iar specialistii sustin ca sanatatea intestinului este cea care afecteaza in foarte mare masura starea de spirit a unui individ. Intestinul este locul din care izvoraste anxietatea si depresia.
Includerea fiecarui macronutrient in fiecare masa pe care o iei poate stabiliza, de asemenea, si nivelul de zahar din sange, care in schimb iti poate echilibra starea de spirit, spun aceiasi specialisti.

Carbohidratii

In cazul carbohidratilor, cheia e sa alegi intotdeauna carbohidrati complecsi, bogati in fibre, asa cum sunt cerealele integrale, fructele si legumele, si in general sa eviti alimentele cu continut mare de zagar, asa cum sunt dulciurile si bauturile indulcite. “Continutul de fibre al acestor alimente promoveaza sanatatea intestinului”, spun expertii in nutritie si sanatate.

Proteinele

Proteina este importanta pentru ca este formata din aminoacizi, care influenteaza in mod definitoriu starea de spirit. De pilda, aminoacidul numit triptofan este precursorul secretarii de catre organism a serotoninei, o substanta chimica ce contribuie la stabilirea dispozitiei. Include intotdeauna in dieta ta o varietate de surse de protein, pentru a te asigura ca primesti toti cei noua aminoacizi esentiali pe care organismul uman nu ii produce.

Grasimile

Grasimile reprezinta cea mai mare parte a creierului uman, asa ca avem nevoie de ele pentru a functiona in mod adecvat. Organismul nostru, de asemenea, necesita grasime pentru metabolizarea vitaminei D, care este in foarte stransa legatura cu depresia si cu starea de spirit, sunt de parere specialistii. Incearca, asadar, sa mentii un bun echilibru intre acizii grasi Omega 3 si Omega 6!

Si micronutrientii influenteaza starea de spirit

Dincolo de macronutrienti, anumiti micronutrienti – compusi organici de care organismul nostru are nevoie in cantitati mici pentru a functiona in mod adecvat (poti include aici vitaminele, mineralele si asa mai departe) pot afecta de asemenea dispozitia. Potrivit specialistilor, exista cativa micronutrienti anume de care oamenii au mai mare nevoie in general:

  • Magneziu – il gasesti in nuci, vegetale cu frunze verzi, soia, fasole neagra, seminte de dovleac, quinoa si ciocolata neagra.
  • Seleniu – il gasesti in nuci, peste si fructe de mare, pui, vita, sparanghel si ciuperci.
  • Iod – il gasesti in alge marine, peste si fructe de mare, iaurt si lapte, oua, sare de masa.

Iata mai jos si cateva reprezentate ale fiecarei categorii de macronutrienti prezentate mai sus, care te pot ajuta sa iti influentezi in bine starea de spirit.

  • Carbohidratii – cereale intregrale (grau integral, orez brun, quinoa, ovaz, cerealele sau boabele antice), orice legume, precum si fructe in cantitati moderate.
  • Proteine – iaurt, carne rosie si pui, nuci si seminte, leguminoase, fasole, soia, quinoa, ovaz si oua.
  • Grasimi – peste, nuci si seminte (si unturile aferente), avocado, masline si ulei de masline, ciocolata neagra, tofu, oua si branzeturi.
Read Full Article

Doua universitati importante din lume incearca sa dezvolte in acest moment aplicatii care asculta tusea utilizatorilor si vocile acestora, pentru a estima daca sunt sau nu infectati cu noul Coronavirus.
Insa cele doua proiecte au abordari diferite cu privire la confidentialitatea datelor.
Demersul Universitatii Cambridge isi propune sa mentina subiectii anonimi, insa este de parere ca acest lucru ii limiteaza activitatea in acest moment.

In acelasi timp, o echipa de la Universitatea Carnegie Mellon – care lucreaza si ei la o aplicatie pentru detectarea COVID-19 in functie de sunete – spune ca este esential ca utilizatorii sa se inregistreze, insa in acest moment activitatea echipei a fost suspendata temporar.

Desi cele doua initiative functioneaza independent una de cealalta, ambele au la baza invatarea automata, o forma de inteligenta artificiala in care computerele au misiunea de a analiza volume mari de date, pentru a gasi pattern-uri ce pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor. Obiectivul este acela ca device-urile folosite sa poata fi capabile sa faca diferenta intre COVID-19 si alte boli, printre care si gripa obisnuita.
Ambele echipe admit ca software-ul pe care il vor realiza nu poate inlocui in niciun caz nevoia unor testari medicale suplimentare.

Calitatea datelor

Universitatea Cambridge a lansat proiectul COVID-19 Sounds (Sunetele COVID-19) la inceputul lunii aprilie. Membrii publicului sunt invitati, in cadrul acestei initiative, sa respire si sa tuseasca intr-un microfon al computerului, si in plus sa furnizeze detalii legate de varsta lor, de sex, locatia aproximativa, si daca au fost sau nu testati pozitiv pentru Coronavirus recent. Subiectii sunt apoi rugati sa citeasca de trei ori urmatoarea fraza: “Sper ca datele mele sa contribuie la gestionarea pandemiei cu acest virus”.

“Obiectivul demersului este acela de a colecta suficient de multe date incat sa ne dam seama daca din aceste surse putem fi capabili sa diagnosticam persoanele care au COVID-19 si poate chiar sa detectam stadiul bolii” explica profesor Cecilia Mascolo, de la Universitatea Cambridge.
“Daca facem in asa fel incat acest demers sa functioneze, am putea ajuta probabil servicii precum helpline-ul 111 al NHS in Marea Britanie”.

In prima zi a proiectului, aproximativ 1200 de persoane au oferit aceste inregistrari, dintre care 22 au spus ca au fost depistate recent ca fiind pozitive.
Echipa spera ca produsul la care lucreaza sa fie gata in aproximativ doua luni. “Analiza nu va lua prea mult, insa totul depinde de calitatea datelor pe care le colectam” a explicat profesor Mascolo.

Daca initial proiectul a fost limitat la colectarea de probe prin intermediul unui site web, mai degraba decat printr-o aplicatie pentru smartphone-uri – pentru ca atat Apple, cat si Google, restrictioneaza persoanele care pot publica aplicatii legate de Coronavirus pe magazinele lor, iar demersul celor de la Universitatea Cambridge inca nu se calificase in acest sens – aplicatia este in acest moment disponibila in Google Play, iar dezvoltatorii sai spun ca va fi in curand disponibila si pe iOS.“Aplicatia se poate adresa din nou voluntarilor in perioada urmatoare, pentru a le cere sa reia inregistrarile” explica profesorul Pietro Cicuta, un alt membru al echipei. Cicuta adauga ca prin intermediul site-ului web acest lucru nu este posibil fara a fi compromis caracterul anonim al utilizatorilor.

Consecinte nedorite

Detectorul de voce COVID al echipei de la Carnegie Mellon are la baza proiectul anterior de profil vocal, realizat tot la Universitatea din Pittsburgh, iar dezvoltatorii initiativei isi anunta astfel colaborarea cu cercetatori din intreaga lume in sensul dezvoltarii unui sistem AI automat, care poate detecta semne ale infectiei cu COVID-19 in vocea umana.

Pentru a reusi sa construiasca acest sistem, echipa are nevoie de un numar mare de esantioane de voce, atat din partea persoanelor sanatoase, cat si a celor infectate cu COVID-19, precum si de probe de voce din partea pacientilor care sufera de alte boli.
Aplicatia a fost lansata live pentru o perioada scurta, in data de 30 martie, cerandu-le utilizatorilor sa tuseasca, sa inregistreze sunete vocale si sa recite alfabetul, precum si sa ofere detalii cu pivire la ei insisi. La finele procesului, instrumentul afisa o indicatie cu privire la probabilitatea ca utilizatorul sa aiba COVID-19.

Cercetatorii au realizat, insa, in scurt timp, ca era necesara o regandire a aplicatiei. “Nu conteaza cat de multe avertismente afisezi, sau cat de clar le spui oamenilor ca e posibil ca rezultatul pe care il obtin in aplicatie sa nu fie validat medical, unele persoane vor lua drept litera de lege ceea ce le spune device-ul!”, explica doctor Rita Singh.
Daca sistemul ii va spune unei persoane care a contractat in mod real COVID-19 ca nu il are, el poate ucide acea persoana. Pe de alta parte, daca ii spune unei persoane sanataoase ca are COVID-19 iar aceasta merge sa se testeze, va ajunge sa utilizeze astfel resurse pretioase, care sunt limitate. “Nu prea este, asadar, loc pentru greseala, in oricare dintre cele doua cazuri, iar in acest moment incercam sa gasim o solutie pentru modul in care sa prezentam resursele in asa fel incat aceste riscuri sa fie eliminate”, spune Singh. Ea adauga, insa, ca spera in continuare sa aduca partea de colectare a datelor inapoi online cat mai curand.
Planul este sa le permita utilizatorilor sa se inregistreze fara sa fie necesar sa isi dea numele. Insa spre deosebire de proiectul celor de la Cambridge, aici voluntarii vor fi nevoiti sa isi faca un cont conectat la adresele lor de email.

Profesor Singh spune ca este necesar ca utilizatorii sa aiba parte de un feedback revizuit, pe masura ce instrumentul devine mai precis – de pilda in situatia in care o persoana trece intr-o grupa de risc ridicat. “Un alt aspect este acela legat de faptul ca luam foarte in serios dreptul de a fi uitat” a adaugat ea. “Oamenii trebuie sa poata reveni la noi, ani mai tarziu, sa apese pe un buton si sa ne spuna ca vor ca fiecare esantion cu vocea lor sa fie sters”, explica Singh.

Limitari legate de echipamente

Desi ambele proiecte sunt optimiste cu privire la perspectivele lor, un alt expert in sisteme de recunoastere a sunetelor bazate pe inteligenta artificiala este ingrijorat cu privire la aceste demersuri.

“In situatia in care zona centrala si Londra se confrunta cu cea mai mare raspandire a COVID-19 din Marea Britanie, variatiile regionale in ceea ce priveste sunetele oamenilor inseamna ca unele zone pot avea o influenta nejustificata asupra modelului de inteligenta artificial, daca datele nu sunt controlate cu atentie” a comentat Chris Mitchell, director executiv la Audio Analytic.

“Cealalta provocare este de natura pur tehnica. Culegerea unor sunete respiratorii detaliate in vederea efectuarii unei expertize se face mai greu in lipsa utilizarii unor microfoane performante, si ambele trialuri necesita ca pacientii sa se inregistreze utilizand un smartphone sau un PC”, mai spune el.

Read Full Article

Oamenii de stiinta avertizeaza ca numarul copiilor cu varste intre 13 si 16 ani care au nevoie de ochelari s-a dublat in ultimii 10 ani. Expertii spun ca vinovat pentru problemele de vedere in randul adolescentilor si adultilor tineri este timpul din ce in ce mai indelungat petrecut in fata ecranelor.

Expertii ii sfatuiesc pe parinti sa ii duca pe copii o data pe an la un control oftalmologic. De asemenea, ei cer parintilor sa impuna copiilor pauze de la expunerea la device-urile electronice, si sa utilizeze tehnologia de filtrare a luminii. Nu mai este o noutate pentru nimeni ca statul cu ochii in telefon sau in tableta ore intregi nu este tocmai sanatos pentru ochii copiilor. Insa situatia se poate inrautati!

Potrivit unui studiu recent efectuat de compania britanica din domeniul oftalmologiei, Scrivens Opticians, procentajul copiilor cu varste intre 13 si 16 ani care au nevoie de ochelari aproape s-a dublat in mai putin de 10 ani. Toata aceasta stimulare oculara a dus din cate se pare la deformarea vederii, la vedere incetosata si miopie.

Cercetatorii spun ca 35% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani au avut nevoie de ochelari in 2018. Asta inseamna o crestere ingrijoratoare fata de cifra de 20% inregistrata in anul 2012. Doua treimi dintre acesti copii au primit diagnostic de miopie.

In Marea Britanie, acesti copii petrec 26 de ore pe saptamana in fata unui ecran electronic, inclusiv televizoare.
“Ochii copiilor continua sa se dezvolte pana la varsta adulta tanara, iar vederea lor se schimba, de asemenea” spune Sheena Magat unul dintre optometristii de la Scrivens. “Pentru ca afectiuni precum miopia sau prezbitismul pot aparea gradat in timp, nici parintii si nici copiii nu pot constata eventualele semnele, acesta fiind si motivul pentru care controalele oftalmologice regulate sunt atat de indicate”.

Efectele ecranelor

Din ce in ce mai multi adolescenti poarta ochelari. Gadgeturile sunt de vina?

Copiii isi petrec extrem de mult timp cu ochii in tot soiul de ecrane, de cel putin doua decenii. Este inevitabil din punct de vedere cultural, si practic este si necesar pentru scoala si serviciu sau chiar pentru urmaritul de filme pe Netflix, de pilda.

In anii 1960 si 1970 parintii isi certau copiii ca stau prea aproape de televizoarele mari ale vremurilor acelora. Dar computerele si telefoanele celulare sunt deja nelipsite din gospodarii de cel putin o generatie.
De ce aceasta crestere brusca, din 2012 incoace, a numarului de copii care au nevoie de ochelari?!

Dr Paul Karpecki, unul dintre cei mai renumiti optometristi din lume si membru al Consiliului Eyesafe Vision Health Advisory avertizeaza ca medicii vad din ce in ce mai multe cazuri de glaucom si degenerare retiniana miopica in ultimii ani, care pot fi si ele atribuite probabil timpului indelungat petrecut in fata ecranelor.
Aceste afectiuni apareau pana acum in mod deosebit la persoane cu varste de 60, 70 si 80 de ani, insa in prezent din ce in ce mai multi tineri de 30 ani vin la medic cu astfel de afectiuni.

Toate aceste probleme de natura oftalmologica au luat un avant fantastic in ultimii 3-5 ani, iar situatia devine din ce in ce mai critica in toata lumea. Numarul mare de telefoane smart si tablete existente pe piata in acest moment si mereu la indemana copiilor, nu le dau acestora voie sa isi dezvolte in mod adecvat vederea.

Copiii de astazi, spre deosebire de generatiile anterioare, implica device-urile electronice in cea mai mare parte a vietii lor. In plus, cu cat copiii sunt mai mici, cu atat ei vor tine device-urile mai aproape de ochi. Lungimea bratelor este si ea un factor important de luat in considerare atunci cand calculam efectele daunatoare ale gadgeturilor.

Pe masura ce inaintam in varsta, lentilele ochilor devin un filtru, insa din pacate acest lucru nu se intampla si in cazul copiilor, spun specialistii oftalmologi, adaugand ca la copii lumina ecranelor ajunge direct in spatele ochilor.
Asociatia Americana de Optometrie a publicat recent Raportul Despre Vederea Sanatoasa atunci cand folosim device-urile digitale, care subliniaza ca dispozitivele de acest tip ridica mai multe provocari si ca sunt din ce in ce mai mici, creand o presiune si mai mare pentru ochi.

Specialistii in optometrie si oftalmologie spun ca cercetatorii sunt abia la inceput de drum in ceea ce priveste intelegerea efectelor pe termen lung ale timpului indelungat petrecut de copii in fata ecranelor.
Insa ceea ce este clar este ca lumina albastra afecteaza retina. Este un proces cu efecte cumulative, iar specialistii au descoperit ca exista legaturi intre statul in casa si progresia miopiei. Exista o gama de lungimi de unda ale luminii care afecteaza retina si pe care majoritatea device-urilor digitale le emit. In spatiile exterioare soarele este cel mai mare emitator de astfel de lumina!

Diferenta dintre perioada pe care o traversam si cea de acum 15 ani este aceea ca acum suntem expusi la doze mai mari din aceasta lumina in casa, spun medicii specialisti.
Efectele negative ale acestei lumini nu se opresc, insa, la afectarea globului ocular.

Cercetarile arata ca intervale indelungate de timp petrecute in fata ecranelor afecteaza obiceiurile legate de somn si dezvoltarea generala a creierului, spune Linsly Donnelly vice presedinte al departamentului de operatiuni pentru consumatori si pentru parinti la Securly, o companie care dezvolta softuri menite sa ii ajute pe parinti sa urmareasca mai bine timpul de ecran al copiilor lor.
Atunci cand citim ceva de pe un ecran – indiferent ca vorbim de carti de beletristica sau de cursuri pentru scoala – nu retinem informatia la fel de bine ca atunci cand citim efectiv dintr-o carte, pentru ca folosim parti diferite ale creierului pentru aceste doua activitati, potrivit celor spuse de Donnelly.

Sfaturi pentru parinti

Studiile arata ca 73% dintre parinti spun ca este o adevarata provocare sa isi convinga copiii sa lase deoparte device-urile pentru cateva ore. Peste un sfert din parinti spun ca nu si-au dus niciodata copilul la un consult oftalmologic.

E foarte adevarat ca Ia fiecare inceput de an scolar, lista de cheltuieli pentru copii este arhi-incarcata cu tot soiul de activitati si cumparaturi, insa mersul la un control oftalmologic ar trebui sa fie o prioritate! Niciun parinte nu sta pe ganduri atunci cand copilul lui se simte rau si trebuie sa il duca la medic sau cand cel mic are de facut un control regulat la stomatolog sau de plombat o carie… Ei bine, la fel de importanta este si examinarea anuala oftalmologica.

Asociatia Americana de Optometrie recomanda regula 20-20-20, conform careia ochii umani necesita o pauza de 20 de secunde la fiecare 20 de minute petrecute in fata ecranelor. In aceasta pauza ochii trebuie sa priveasca un obiect aflat la o distanta de 6 metri.

Organizatia spune, de asemenea, ca utilizatorii de device-uri digitale ar trebui sa ia o pauza de 15 minute la fiecare doua ore petrecute in fata unui astfel de device.
In plus, parintii pot invata sa foloseasca chiar tehnologia in lupta cu tehnologia. Exista tehnologie pentru filtrarea luminii si setari ale device-urilor care pot fi schimbate in asa fel incat sa poata fi controlata doza de lumina care bombardeaza ochii sensibili.

In calitate de parinti trebuie sa stabilim limite. Un mod de a stabili limite poate fi, de pilda, sa dam cat mai aproape de minim nivelul de luminozitate al device-urilor. Exista de asemenea si VisionGuard, creat de Zagg pentru telefoane iPhone, care filtreaza lumina fara sa diminueze calitatea vizuala.
Extrem de important este sa ajungem intr-o zona in care sa intelegem efectele pe care device-urile digitale le au asupra sanatatii ochilor si asupra sanatatii per ansamblu si sa incercam sa gasim cele mai bune solutii pentru combaterea acestor efecte!

Read Full Article